vineri, 26 martie 2010

Eu când vreau să fluier, fluier!

Uite un film românesc destul de bine promovat. Pare a-i lipsi clişeele atât de intâlnite în genul ăsta de film, pare, din nou, a fi cât se poate de realist (având in vedere, mai ales, că au fost folosiţi ca actori puşcăriaşi adevăraţi), şi, poate cel mai important, a câştigat Ursul de Argint la Berlin. Promite. Mult. Şi nu ştiu cât o fi de bine, în condiţiile în care îţi faci nişte aşteptări foarte uşor de înşelat. Rămâne să-l vedem şi să ne lămurim.

vineri, 19 martie 2010

La curent


O venit primăvara şi o adus cu ea... electricitate, care deodată parcă e mai prezentă peste tot decât oricând. Reproduc o bucată dintr-o discuţie pe mess cu Bibi, colega care locuieşte trei grupe mai sus decât mine (gr. 8). Aaa, nu-i postez id-ul, că îmi scoate ochii -citez- "cu o scobitoare tocită". :))

(Are un status care sună cam aşa... Ba nu, sună exact în felul următor: "m-am curentat :))")

Alex: si io
Alex: da io pe bune
Alex: :-S 
Alex: :)) 
bibi .: ce te face sa crezi ca eu mint?
Alex: no pai nu stiu
Alex: am crezut ca zici asa
Alex: unde te-ai curentat?
bibi .: priza
bibi .: nu vrei sa stii :))
Alex: ioi priza
Alex: cum
Alex: ?
Alex: io la frigider :))
bibi .: sa zicem ca voiam sa vad daca chiar te curenteaza ca'n desene
Alex: =))
Alex: ti-o intrat degetu? :))
bibi .: totalmente involuntar
Alex: da da
Alex: is absolut convins 
Alex: si
Alex: functioneaza si a doua parte a mitului
Alex: ?
Alex: cum iti sta paru? 
bibi .: din nefericire, da
Alex: :)) 
bibi .: are volum
bibi .: poi nu am bagat tare, ca mnoh, nu's la mythbusters
bibi .: dar totusi
Alex: :)) 
bibi .: tu cum ai reusit?
Alex: sa zicem ca deschid cam des frigideru
Alex: si nu i-o prea convenit sa-l deschid a nshpea oara astazi
bibi .: go on...
Alex: si m-o.. curentat
Alex: maneru ala de metal
bibi .: =)) 
bibi .: cum iti sta parul?
Alex: :))
Alex: mi-era oricum tepi
bibi .: :)) 
Alex: sus
Alex: da acuma ii... intepat peste tot
Alex: :)) 

miercuri, 17 martie 2010

Somn cu "S" mare


Io am un hobby. Poate cel mai hobby dintre hobby-urile mele. Îmi place să dorm la nebunie. Bine, nu îs genul ăla care doarme peste tot şi peste toate (:D), care sforăie de cum îşi închide ochii etc. Şi nici nu am somnul ăla foarte adânc, ca şi ăia pe care-i trezeşti doar după ce-i muţi din pat pe podea, le pui mâna în găleata cu apă, sau/şi după ce le faci duş. Io dorm... creangă, nu buştean (hahahahaha ce glumă bună. hahaha), îi o provocare pentru mine şi poate tocmai de-aia îmi place aşa mult.

Am experimentat cam toate tipurile de somn, acuma nu ştiu daca or mai fi. Aşa că îmi permit să fac o clasificare scurtă.

  • Somnul-curvă. Foarte uşor. Împărţit pe mai multe reprize, fiecare de durate diferite (nu foarte lungi). Nu-s foarte multe de zis, aici nu se poate vorbi de vise, iar sforăitul îi irelevant pentru că-i inconsistent. Somnul-curvă: vine, te ia şi te lasă.
  • Somnul-elefant. Ăsta-i foarte, foarte adânc. Cel mai adânc şi poate cel mai rar. Survine de obicei înspre dimineaţă, după o noapte de somn-curvă. Îi genul ăla de somn înţesat cu sunete dintre cele mai diverse (depinde de tipul de sforăitor, şi aici existând mai multe categorii) şi vise care mai de care. Îi foarte probabil ca, după câteva ore de somn-elefant în timpul căruia ai visat, să zicem, elefanţi roz, să te trezeşti dimineaţă uitându-te in jur după... elefanţi roz. Tipul ăsta de somn îl asociez cu o senzaţie de feel-good, în ciuda greutăţii cu care îţi revii la viaţă. Şi cu căscatul excesiv. Excesiv de excesiv. Se lasă frecvent cu epidemii de căscat.
  • Somnul-gurăcască. Foarte asemănător cu somnul-elefant (adânc), ăsta-i mai frecvent printre cei ce dorm după-masa; nu durează foarte mult, undeva în jur de 2-3 ore. O caracteristică importantă îi poziţia în care-i găseşti pe cei ce practică tipul ăsta de somn: practicanţii dorm de obicei mulându-se perfect după suprafaţa pe care-s întinşi (am folosit "întinşi" deşi nu-i intotdeauna cuvântul potrivit). Ca o pătura pe care o arunci undeva şi care ia repede forma obiectul pe care îi aruncată. Foarte probabil o să te trezeşti într-o poziţie pe care, treaz fiind, nu ai putea-o adopta. Capul sub pat, perna pe spate, picioarele întinse nu ştiu cum pe perete, mâna îndoită în jurul gâtului, gura căscată etc. Poziţie pe care ţi-i aproape imposibil să o mai schimbi. Poţi deschide ochii, îi poţi roti astfel încât să vezi tot ce-i în faţa ta, dar nu poţi mişca nimic altceva. Pur si simplu eşti prizonier în propriul tău corp. Faină senzaţie, a? 
  • Somnul-unascurtă. Somn de conjunctură. Ai un pat liber lângă tine. Ai o oră la dispoziţie. Caşti o dată, de două ori, de trei. Ce-i de făcut? Bingo. Bagi una scurtă (somn, două somn :)) ), după care revii la ce-ai de făcut cu vitalitate sporită.

Aştept şi alte idei.

duminică, 7 martie 2010

Şi te-nvârţi...


...până ajungi din nou în acelaşi punct. Labirint, la propriu şi la figurat. Porneşti, te întorci, te invârţi, (te) pierzi, (te) găseşti. Apoi reiei totul de la început. Un fel de ciclu statornic. Ba chiar mai bine, clar, cerc vicios! 

Tot acolo? Tot de acolo? Poveşti de adormit copiii. Ce ţi-e cu asta, ce ţi-e cu aia? Există hibe peste tot pentru că trebuie. Pur şi simplu aşa trebuie să fie! Ce faci mai departe? Rămâne la latitudinea ta. Depinde doar de tine. Da? Depinde de tine? Hehe...

Mostră de psihic deranjat şi deranjant à la Alex. :)

PS: Tocmai am văzut un episod din Tom & Jerry! Atââââââât! Deşi era un episod de-ăla mai nou, cu dialoguri multe. Ce contează, îi tot Tom & Jerry.